După ce am scris astăzi despre şmenozeala imobiliară cu iz penal de la Sânandrei, am primit toată ziua semnale că “e turbat şi te face”. Cine? EL - Zeus de la Palatul Administrativ(consiliu judeţean plus prefectură). EL - stăpânul valurilor din faţa vilei de la Surduc. EL - preşedintele portocaliu(judeţean) scos şi uns cu forcepsul de şefii de la Bucureşti. Şi ca să nu mai continui - EL, BRANDUL(după propriile spuse). Constantin Ostaficiuc - pentru neştiutori. Problema? Mi-am permis să scriu despre legăturile afaceristului Nicolae Mann cu PD-L şi implicit cu EL. Despre “replica” sa am aflat datorită slugoilor care, după ce toată ziua au asudat înjurându-mă pe forumul de la Gândul, spre seară au postat un fel de proces verbal al zicerilor celui devenit peste noapte miezul din Fanta Shokata . Dar să lucrăm ordonat
1. ”Micul politician local” care mi-ar fi dat dosarul este chiar Mircea Băcală, cel pe care Brandul l-a teleportat la Prefectură. Acesta mi-a aprobat cererea de a vedea toate hotărârile de consiliu local din mai multe localităţi, după ce primarul de la Sânandrei a ascuns documentele publice.
2.Acuzaţia de şantaj se referea probabil la unii dintre consilierii săi de taină, care-i folosesc numele pe post de pisică neagră. Pe politicienii pe care eu i-aş fi şantajat îi invit să depună plângeri penale. Mă întreb dacă mai ţine minte cine sunt şi ce acuzaţii li s-au adus lui “Spumă” şi “Bibanu” când au fost arestaţi?
3. Recunosc că m-am lăudat că am o “bombă” de presă tuturor cunoscuţilor. Cea mai bună confirmare este crăparea pe la cusături a Brandului, după ce s-a văzut în ziar. E semn că personalitatea sa multilateral dezvoltată nu mai poate fi atinsă decât cu un aer jurnalistic pupincurist. Frustrările legate de campanii împotriva sa îi recomand să le trateze în vacanţele din Austria cu maşina de la Drumuri. Colegii de partid ştiu de ce.
4.Fabrica Mercedes nu s-a construit la Sânandrei nu pentru că n-am vrut eu, ci din cauza impotenţei politicienilor români, inclusiv a pedeliştilor, de a asigura infrastructură acestei ţări. Autostrăzi, printre altele. Mă amuză cum aplaudacul şef la spusele de la Timişoara ale lui Boc ”votaţi PD-L ca să scăpăm de hoţii din politică” nu suflă un cuvânt despre ilegalităţile transferurilor de terenuri în valoare de zeci de milioane de euro, făcute şi cu sprijinul colegilor săi de partid. Apropo, nu e nici măcar original. Primul care m-a acuzat că n-a venit Mercedes-ul în Banat din cauza mea a fost,acum un an, colegul său de partid, “omul lui Mann”, primarul din Sânandrei.
5.Având în vedere renumele său de lider euroregional, am înţeles că este sub valoarea sa să răspundă la mai mult de două întrebări.
6.Admir că nu şi-a pierdut reflexele printre filele dosarelor dispărute ale Securităţii comuniste şi ştie mediile în care umblu. Nu am fost mobilat la nuntă de nimeni. Nici măcar cu un muzeu al satului ca să-mi dovedesc pedigree-ul în faţa plebei. Orice legătură cu realitatea e pur întâmplătoare.
7.Niciodată nu am fost un om bogat şi nici nu mi-am făcut vile din salariul de bugetar. Aşa că îl rog să trimită toate dovezile la Bucureşti. Să nu rămână vreuna rătăcită în documentele vreunei firme specializată în proiecte europene.
8.Niciunde nu am spus că Brandul ar avea vreo legătură cu terenurile de 30 de milioane de euro date la preţul unui Mercedes second hand. Referirea la Ostaficiuc era legată strict de legătura dintre Mann şi liderii PD-L. Dacă e mai greu cu cititul, ajută fotografia http://www.gandul.info/societatea/cum-se-fac-30-de-milioane-de-euro-din-3-hartii.html?3932;4446963. Sau am greşit şi de aia e aşa de mare supărarea?
Un lucru este sigur în cazul vremelnicului şef al Consiliului Judeţean Timiş. Duşmanii săi nu sunt nici jurnaliştii obraznici, neutri sau amabili, nici consilierii buni sau răi. Inamicul cel mai perfid este propria aroganţa de a crede că secretarul de partid, care, în 1989, de pe aceleaşi holuri, dădea ordin să fie linişte-n judeţ cu orice preţ, s-a reîncarnat în EL.